Pret carburant si benzinarii

PETROM

Statia Nr.6 Targu Lapus, str. L. Rebreanu, nr. 104

SERVICII STATIE

Magazin Da
Spalatorie Nu
Presiune pneuri (Aer) Nu
Aspirator Nu
Cafea / Bauturi Nu
Detalii

Informatii utile

22 Dec 2015
Anunturi din Targu Lapus

Va prezentam ultimele anunturi din Targu Lapus !

Detalii

Rutiere

Transport rutier

Planul Judeţean de Dezvoltare Durabilă a judeţului Maramureş 2007 - 2013 prevede 4 coridoare rutiere strategice, oraşul Târgu Lăpuş făcând parte din două dintre acestea. Coridoarele rutiere strategice pe linia cărora se află oraşul sunt:

- culoarul II: Vişeul de Sus (Valea Vaserului) - Vişeul de Jos - Bogdan Vodă - Şieu - Botiza - Băiuţ - Târgu Lăpuş - Vima Mică - Boiu Mare - Mesteacăn - Şomcuta Mare - Mireşu Mare - Ulmeni - Ariniş.

Pe acest culoar, drumul Botiza - Băiuţ - Târgu Lăpuş, care face legătura între Ţara Lăpuşului şi Maramureşul Istoric, străbate o zonă montană împădurită, de o frumuseţe deosebită, având, astfel, un potenţial turistic însemnat, însă îmbrăcămintea astfaltică a acestuia este, la nivelul anului 2013, în stare relativ precară, şi chiar lipseşte în totalitate pe anumite porţiuni, astfel că este greu practicabil şi, deci, ocolit de turişti, dar şi de localnici.

- culoarul III: Sighetu Marmaţiei - Săpânţa - Giuleşti - Mara - Izvoarele - Valea Neagră - Firiza - Baia Mare - Copalnic Mănăştur - Târgu Lăpuş - Coroieni - limita judeţul Sălaj. 

Acest drum constituie artera principală de acces către Târgu Lăpuş, făcând legătura cu ambele centre urbane polarizatoare de rang superior: Baia Mare şi Cluj Napoca. Drumul străbate o zonă deluroasă pitorească, acoperită, mai ales, cu livezi, păduri şi păşuni care constituie sursele de bază ale existenţei locuitorilor satelor din zonă. În privinţa stării sale generale, la nivelul anului 2013 aceasta este în stare medie spre bună, în ultimii ani efectuându-se diferite lucrări de reparaţii ale acestuia.

De asemenea, oraşul se încadrează şi în subculoarul VIII: Târgu Lăpuş - Suciu de Sus - Botiza, subculoar creat pentru a facilita traficul rutier şi pentru a scurta relaţia rutieră dintre centrele economice şi turistice cele mai importante ale zonei, însă şi acesta este relativ precar pe alocuri şi este ocolit de turişti şi de localnici.

Judeţul Maramureş este situat excentric faţă de traseul autostrăzilor - culoarul IV si IX, respectiv autostrada Transilvania, astfel încât pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş nu trec şi nu sunt prevăzute să se construiască autostrăzi.

În schimb, pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş trec trei drumuri judeţene şi un drum naţional după cum urmează:

- DJ 109F - care asigură legătura cu oraşul Cavnic (de-a lungul Văii Lăpuşului, până la intrarea acesteia în defileu), traversand comunele Lăpuş şi Băiuţ. Acesta se leaga cu DN 1C (E 58), în direcţia Dej, respectiv Cluj-Napoca, traversând satele Coroieni şi Poiana Blenchii (judeţul Sălaj). Tot din DJ 109F, la ieşirea din localitatea Răzoare, se desprinde DJ 109G, care face legătura cu DN 1C prin Ţara Chioarului. De asemenea, pe DJ 109 F Târgu Lăpuş - Coroieni se poate ajunge în judeţul vecin Sălaj.

- DJ 182 - care asigură legătura cu Baia Mare, traversănd totodată satele Cerneşti şi Copalnic Mănăştur, unindu-se cu DN 1C, în direcţia Dej, traversând satul Chiuieşti (judeţul Cluj). Acesta reprezintă unica relaţie de transport între reşedinţa de judeţ Baia Mare şi oraşul Târgu Lăpuş.

- DJ 171 - car asigură legătura cu DN 17 spre Dej şi Bistriţa sau DN 15A spre Reghin. Acesta traversează satele Suciu de Sus şi Spermezeu (judeţul Bistriţa - Năsăud).

- DN 18B - Şomcuta Mare - Copalnic Mănăştur - care asigură legătura oraşului Şomcuta Mare cu Ţara Lăpuşului prin zona Prelucilor, o zonă deosebit de pitorească.

Dintre drumurile comunale menţionăm DC 36, DC 37 şi DC 53 către comuna Cupşeni.

Constituind unul din nodurile rutiere importante la nivelul judeţului, Târgu Lăpuş se prezintă, aşadar, ca punct strategic, în ceea ce priveşte transportul de marfă şi călători, acesta desfăşurându-se cu precădere pe drumurile judeţene în direcţiile: Copalnic Mănăştur - Baia Mare (DJ 182), Lăpuş - Băiuţ (DJ 109F), Suciu de Sus - Spermezeu - DN 17 (DJ 171) sau Suciu de Sus - Botiza (DJ 171 - DJ 171A) şi Coroieni - DN 1C (DJ 109F).

Cele mai importante drumuri comunale pentru traficul generat sunt: DC 36, DC 37 şi DC 53 care asigură legătura comunei Cupşeni cu oraşul Târgu Lăpuş şi cu reţeaua de drumuri judeţene. Astfel, lungimea totală a reţelei de drumuri judeţene şi drumurile comunale, care fac legătura între localităţile componente ale oraşului Târgu Lăpuş, precum şi între acestea şi comunele învecinate, este de circa 71 kilometri.

În oraşul Târgu Lăpuş arterele afectate de tranzitul de marfă sunt străzile: Tineretului, Piaţa Eroilor, Liviu Rebreanu, Pieţei, Ţibleşului şi strada Morii. De asemenea, traficul de marfă între Baia Mare şi Dej (via Târgu Lăpuş) este caracterizat ca fiind trafic greu din cauza volumului mare şi a specificului mărfurilor transportate: lemn, minereuri, piatră de la carierele din zonă, mărfuri pentru aprovizionarea populaţiei etc.

Singurul sector de drum pe care capacitatea de circulaţie este depăşită este pe drumul judeţean DJ 171, între satele Rogoz şi Suciu de Sus. Trafic semnificativ, dar fără depăşirea capacităţii de circulaţie, se mai înregistrează şi pe drumurile judeţene DJ 182 (spre Baia Mare) şi DJ 109F (între Târgu Lăpuş şi Rogoz).

Dintre localităţile componente care ar putea genera trafic suplimentar, în special legat de activităţile turistice, menţionăm: Rohia (mănăstirea Rohia), Stoiceni (ape minerale, festival folcloric, mănăstirea Şatra) şi Groape (Cheile Lăpuşului).

Principalele disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte reţeaua de transport sunt cauzate de amplasarea geografică şi condiţionările reliefului oraşului Târgu Lăpuş şi a zonelor învecinate. Aşezarea acestuia permite legătura oraşului în teritoriu pe un număr limitat de căi:

- pe direcţia Est - Vest, de-a lungul Văii Lăpuşului, 
- spre Sud peste înşeuarea de la Coroieni şi peste culmea Măgoaja, 
- spre Nord (către Baia Mare) peste colinele Bloajei.
- către localităţile componente ale oraşului în general de-a lungul văilor care fragmentează culmile domoale ce închid Depresiunea Lăpuşului. 

Având în vedere aceste elemente invariabile ale sitului, reţeaua locală de drumuri s a constituit, în timp, ca o tramă radială, determinată de configuraţia terenului, iar legături cu unele zone ale judeţului (zona Codrului - malul stâng al Someşului, Maramureşul Istoric, Valea Izei, Valea Vişeului şi Borşa) sunt dificile, în general, pe traseu ocolitor.

De asemenea, datorită specificului oraşului Târgu Lăpuş, cu 13 sate aparţinătoare, situate la distanţe cuprinse între 2 şi 12 kilometri de oraş, problemele cele mai importante în ceea ce priveşte trama majoră de circulaţie apar la drumurile de penetraţie şi cele de legătură între localităţile componente. În plus, în cazul satelor care nu se află pe traseele drumurilor naţionale sau judeţene, respectiv DN 18 B şi DJ 109 F (Groape, Fântânele, Cufoaia, Borcut, Inău, Dumbrava, Stoiceni, Dobricu Lăpuşului), o parte din drumuri sunt de pământ sau semi - pietruite, în general, fără trotuare şi rigole.

Problema principală în ceea ce priveşte reţeaua stradală a localităţii reşedinţă, Târgu Lăpuş, este dată de existenţa unei trame stradale tentaculare, despărţite în două zone de râul Lăpuş. Legătura între cele două zone se realizează utilizând 2 poduri, dintre care unul a fost finalizat în anul 2013, în timp ce podul din centrul oraşului datează din anul 1960 şi nu corespunde clasei E de încărcare, potrivite până la vehicule speciale de 80 tone.

În perioada 2008 - 2012, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Târgu Lăpuş au derulat o serie de proiecte de modernizare a infrastructurii de transport care au avut ca rezultat îmbunătăţirea reţelei de drumuri de pe teritoriul administrativ al oraşului. Dintre cele mai importante menţionăm:

- Reabilitarea unor drumuri locale, în lungime de 21,25 kilometri în localităţile: Rohia, Boiereni, Cufoaia, Dămăcuşeni, Rogoz, Dumbrava, Stoiceni, Dobric şi Fântânele, finanţat conform HG 577/1997 şi din bugetul local, având o valoare totală de 5.104.685 lei;

- Reabilitarea drumurilor forestiere Borcut - Inău (3,9 km), Răzoare - Groape (3,9 km) şi Târgu Lăpuş - Lighet (2,1 km), finanţat din bugetul local şi fonduri SAPARD, având o valoare totală de 3.380.199 lei; 

- Pietruirea, în regie proprie, a unor străzi în Târgu Lăpuş şi a unor uliţe în satele aparţinătoare;

- Construirea a două poduri rutiere de 3,5 tone în localităţile Răzoare şi Rogoz, cu finanţare de la bugetul local şi cu sprijin din partea locuitorilor celor două sate.

De asemenea, în prezent se află în derulare o serie de alte proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere care au ca scop rezolvarea problemelor identificate la acest nivel, dintre care menţionăm:

- Modernizarea infrastructurii publice urbane (realizare centură ocolitoare şi pod peste râul Lăpuş) prin Programul Operaţional Regional - Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, cu o valoare totală de 18.898.031,64 lei şi contribuţie proprie a autorităţilor locale de 2%.

- Modernizarea a 40 de strazi şi a unor incinte de blocuri din oraşul Târgu Lăpuş, parte a unui program multianual de investitii realizat în 2 etape şi având o valoare totală de 8.937.508 lei, după finalizarea căruia vor fi practic modernizate toate străzile de pe raza oraşului. Străzile incluse în etapa II se întind pe 3,11 km, după cum urmează:

Nr. crt. Strada Lungime
1 Maramureșului 490 m
2 Anton Pann 230 m
3 Ion Creangă 160 m
4 1907 150 m
5 Carpați 130 m
6 Mioriței 130 m
7 Liliacului 380 m
8 Nicolae Grigorescu 230 m
9 Mihail Sadoveanu 160 m
10 Canalului 330 m
11 Ghiocelului 200 m
12 Mărășești 150 m
13 Oituz 190 m
14 Ana Ipătescu 180 m

Sursa: Primăria Târgu Lăpuş

- modernizarea a 7 km de drumuri comunale, după cum urmează: DC 35 Borcut - Inău - 2 km, DC 40 Cufoaia - 1 km, DC 36 Dumbrava - Ciocotiș - 4 km